perioadă se realizează programul genetic cu o oarecare

influenţă (prin intermediul organismului mamei) a mediului extern.

Atât factorii pozitivi, cât şi cei negativi

influenţează corespunzător asupra realizării programului

genetic al fătului.

Unii savanţi (B. Astaurov, E. Ilin, etc.) afirmă că genele

reglează nu numai dezvoltarea fizică ci şi comportamentul social

al omului. Mediul ambiant nu va educa un pictor, un cântăreţ,

un matematician sau un sportiv eminent dintr-un copil, care nu posedă

predispoziţii ereditare către acestea înclinaţii,

subliniază ei. Academicianul N. Dubinin neagă această accentuare

a rolului programului genetic. «Nu există – scrie el – nici un fel de gene

pentru conţinutul spiritual al omului. Caracterele psihicului uman se

formează cu ajutorul activităţii social-practice a oamenilor».

Însă, cum pe drept menţionează Kleopatra Vnorovschi,

practica demonstrează, că fiecare om însuşeşte

programul social în felul său. De exemplu, într-o clasă

de elevi se prezintă acelaşi program de obiecte, ce trebuie să

fie însuşite. Deşi în timpul predării obiectelor de

studiu se ţine seama de particularităţile individuale ale

elevilor, totuşi nu fiecare dintre ei poate să le

însuşească la acelaşi nivel. Atitudinea elevilor

faţă de obligaţii, reacţiile lor la sarcinile puse sunt

diferite. Străduinţele părinţilor şi

învăţătorilor nu întotdeauna pot orienta copiii

în direcţia dorită. Copiii, adolescenţii, tinerii

îşi aleg calea lor proprie, conform intereselor,

înclinaţiilor, aptitudinilor. La fiecare om ele sunt diferite

şi ca conţinut şi ca nivel.

Psihologul A. Luria a ajuns la concluzia, că în perioada

dezvoltării psihicului în ontogeneză ereditatea are o

influenţă mai accentuată când copilul este mic. La etapele

mai avansate de dezvoltare procesele psihice se schimbă şi

dependenţa lor de factorii ereditari devine mai mică. Aici

experienţei individuale îi revine un rol mai pronunţat.

Programul genetic variază mult de la om la om. Chiar în aceeaşi

familie copiii cresc foarte diferiţi. Programul genetic în decursul

de milioane de ani s-a schimbat la omenire în întregime,

însă, foarte puţin. Factorii evoluţiei şi

selecţiei naturale la om joacă un rol mai mic decât la animale.

Omul acţionează asupra naturii în direcţia dorită de

el şi îşi creează un mediu specific, prielnic

existenţei. Iată de ce programul social se schimbă repede. Din

generaţie în generaţie el capătă forme noi, cea ce

tocmai şi constituie progresul social. Educaţia şi instruirea

asigură continuitate şi progres. Deşi programul social nu este

înscris în gene şi conţinutul vieţii psihice nu este

ereditar, importanţa factorului biologic nu trezeşte nici o

îndoială. Făcând o comparaţie metaforică putem

spune că programul genetic prezintă acel fundament material pe care

se dezvoltă suprastructura socială a comunităţii umane.

9.4.2. Factorii ereditari şi intelectul

Trebuie de subliniat, că omul poate să aibă o

experienţă bogată, să posede cunoştinţe vaste,

însă după cum se ştie, nimeni până azi n-a

putut descoperi vre-un mijloc cum să elaboreze înţelepciune

prin instruire şi educaţie. Nu degeaba într-o zicală

moldovenească se spunea: «Când ar creşte mintea pe toate

cărările, apoi şi oile ar paşte-o».

Care este factorul principal în dezvoltarea inteligenţei? Şi

aici există două puncte de vedere, două orientări:

· orientarea ereditaristă, care recunoaşte ereditatea ca factor

principal în formarea şi dezvoltarea inteligenţei;

· orientarea ambientalistă, care consideră că

totalitatea factorilor din meidul ambiant determină nivelul

inteligenţei.

Prima orientare susţine, că inteligenţa omului, gândirea

lui sunt înnăscute. Deosebirile în comportamentul şi

psihicul oamenilor se datorează unui anumit genotip, unic pentru fiecare

dintre noi. Psihicul este dependent de sistemul nervos, de anumite structuri

ale creierului, de organele de simţ, care se dezvoltă în baza

acţiunii specifice a anumitor gene. Capacitatea omului de a se instrui

este de asemenea înnăscută. Faptul acesta se datorează

aptitudinii omului de a influenţa asupra mediului şi de a-l schimba,

iar intelectul e o formă superioară de a se adapta la mediu.

Orientarea ambientalistă susţine că inteligenţa se

formează şi se dezvoltă datorită exclusiv factorilor

sociali. Progresul social, care este nelimitat, influenţează

activitatea intelectuală, dându-i un anumit conţinut.

Actualmente, afară de aceste două orientări diametral opuse,

există şi o a treia, care îmbină ambii factori: ereditatea

şi mediul ambiant. Prin urmare, biologicul şi socialul au rolul lor

în formarea întregului psihic uman şi a specificului

fiecărei individualităţii.

Omul se naşte cu multe predispoziţii, care în cursul vieţii

se pot manifesta într-un mod sau altul în dependenţă de

anumite condiţii. Cunoştinţele ce le capătă fiecare om

în parte amplifică potenţa sa intelectuală. Instruirea,

educaţia, diversele relaţii sociale constituie amplificatori ai

dezvoltării inteligenţei. Potenţele apar ca nişte

predispoziţii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai

acestor predispoziţii. Diferite medii sociale apar în rezultatul

acţiunii diferitor amplificatori. Proprietăţile biologice ne

caracteristice speciei umane nu pot fi dezvoltate la indivizii săi,

oricare ar fi mediul ce-i înconjoară, şi invers, potenţele

înnăscute, care există în stare latentă, pot fi

realizate prin crearea de condiţii corespunzătoare lor.

Se poate oare diagnostica nivelul de inteligenţă, aptitudinile

mintale ale omului? Ştiinţa contemporană dispune de asemenea

metode. Dintre ele principale sunt două:

1. Studierea comparativă a gemenilor;

2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligenţă.

Gemenii monovitelini având acelaşi genotip prezintă o foarte

mare asemănare atât somatică, cât şi psihică.

Aceasta oferă un material unic pentru a studia atât factorul

ereditar, cât şi acţiunea mediului în dezvoltarea

intelectului. Deosebirile şi asemănările, ce se observă la

gemenii monovitelini, dintr-o parte, şi la gemenii bivitelini, din alta,

crescuţi împreună sau separaţi unul de altul, ne

demonstrează tocmai rolul eredităţii şi a mediului în

manifestarea multor particularităţi, printre care şi ale celor

intelectuale.

Nivelul de inteligenţă se măsoară prin coeficientul

intelectual (CI), aflat prin aplicarea testelor de inteligenţă.

Testele măsoară variate proprietăţi intelectuale, care se

formează şi se dezvoltă în decursul vieţii

individuale. Rezultatele testărilor efectuate de mai mulţi

savanţi au demonstrat, că CI la gemenii monovitelini crescuţi

în aceleaşi condiţii coincid cu 87%, la gemenii monovitelini

crescuţi în codiţii diferite coincid cu 75%, pe când la

gemenii bivitelini crescuţi împreună sau separat

coincidenţa CI e numai de 50%.

Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia că 80% din coeficientul de

inteligenţă se datorează eredităţii şi 20% –

mediului.

Norma nivelului mintal este considerată dezvoltarea medie. Dacă

reprezentăm acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la

mijloc intelect normal, mai sus de linia normei – genii şi

supradotaţi, iar sub linie oligofrenii.

La oamenii geniali şi supradotaţi în mai multe direcţii CI

constituie mai mult de 100 de puncte. De aceştea se nasc în mediu

cca 2%. La oamenii talentaţi, cu inteligenţă foarte bună,

CI=80-100 puncte. Ei sunt dotaţi numai într-o oarecare direcţie

(muzică, pictură, matematică etc.) şi sonstituie cca 15%

din toată populaţia umană. 20% le revin oamenilor

inteligenţi, care îşi ating culmea pregătirii

profesioniste în cele mai bune condiţii de instruire. La ei CI=60-70

puncte. CI la media normală e de 40-50 puncte prezentate de majoritatea

dintre noi. Pentru mediocri, care constituie 10-20% din populaţie, se cer

eforturi deosebite în instruire, CI la ei fiind egal numai cu 20-30

puncte. Oligofrenii (oameni incapabili) luaţi împreună (10%)

constituie contingentul şcolilor speicale, CI e mai mic de 10.

Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii cromozomice.

Debilii mintali, deşi se află sub limită, pot fi plasaţi

în şcoli speciale şi ajutaţi să se adapteze la

viaţă şi la o muncă potrivită pentru ei.

Imbecilitatea şi idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe când

debilii mintali rezultă datorită eredităţii poligenice.

Astfel de copii de regulă nu pot învăţa să

citească şi să scrie. Ei nu sunt în stare să

perceapă corect realitatea datorită dereglării funcţiei

creierului. De asemenea le este deranjat şi limbajul atât cel oral,

cât şi cel scris. Ei nu-şi pot concentra atenţia să

asculte, să judece, să citească şi să socoată.

Deci, la un capăt al firului eredităţii se află

oligofrenii, contingentul şcolilor speciale, iar la alt capăt –

oameni supradotaţi şi geniali, cu aptitudini deosebite. Între

aceste două poluri se găsesc toţi ceilalţi ce

reflectă dispersia heterogenă a capacităţilor

intelectuale la majoritatea omenirii.

9.4.3. Aptitudinile şi ereditatea

Însuşirile fizice şi psihice care-i permit omului să

activeze cu succes în anumite domenii, se numesc aptitudini.

Acestea pot fi generale şi speciale. Aptitudinile care asigură

succesul într-un şir de activităţi sunt numite generale,

iar cele care se manifestă numai într-un anumit domeniu de

activitate – speciale. O îmbinare originală a acţiunilor, a

cunoştinţelor este posibilă atunci când omul e talentat.

Talentul îi permite să se exprime original în mai multe

domenii. V. Belinschii spunea, că omul talentat vede în lumea

înconjurătoare ceea ce alţii nici nu observă. Omul

talentat vede totul original, în felul său. Sunt însă

oameni ale căror aptitudini ating un nivel foarte înalt de

manifestare. Astfel de oameni sunt numiţi genii.

Geniul e o fiinţă dotată cu posibilitatea de a crea ceva nou,

absolut original. Oamenii geniali posedă trăsături de caracter,

au interese şi idealuri la fel ca şi ceilalţi oameni. Cu toate

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65