|
mituire, prin promisiuni (de a îmbunătăţi condiţiile
de munca, de studii etc.), in scopul de a le obliga sa renunţe la
înscrierea in sindicat, sa iasă dintr-un sindicat si sa se
înscrie in alt sindicat, sa dizolve de sine stătător sindicatul
sau prin alte acţiuni ilegale.
Membrul organizaţiei poate fi exclus din sindicat în cazul
neonorării sistematice a obligaţiunilor statutare.
Chestiunea cu privire la excludere se examinează de către comitetul
sindical şi /sau adunarea sindicală şi se adoptă cu
majoritatea de voturi.
Membrul organizaţiei sindicale care n-a achitat cotizaţiile timp de
trei luni nu mai beneficiază de protecţia sindicatului
până nu va fi achitată datoria.
Sindicatele constituie o forma organizatorica de unire in masa a
salariaţilor conform intereselor lor profesionale. In calitate de fenomen
social, ele reprezintă un sistem complex de relaţii cu caracter
intern si extern. Aceste uniuni sînt cele mai numeroase dintre
organizaţiile obşteşti. In cadrul sistemului politic
societăţii, uniunile sindicale se disting prin sarcinile si
funcţiile specifice, determinate de statutele lor, - apărarea
drepturilor si intereselor angajaţilor
Dreptul salariaţilor de a întemeia si a adera la sindicate este
reflectat in Constituţia Republicii Moldova (art. 42). Consfinţirea
dreptului la existenta de către Legea fundamentala denota rolul si
importanta sindicatelor pentru societate.
Cu participarea sindicatelor se reglementeaza relaţiile de diferite
tipuri de norme sociale: morala, etica, drept, tradiţii.
Activitatea sindicatelor reglementata, ca regula, de normele elaborate de
organele de conducere ale sindicatelor. Aceste norme au un caracter juridic.
Din totalitatea relaţiilor sociale, la care participa si sindicatele,
sînt supuse reglementarii juridice doar acelea care se impun prin
necesitaţi economice, sociale, politice, de ordin obiectiv. Normele de
drept contribuie la realizarea funcţiilor sindicatelor.
Scopul sindicatelor este de a reglementa relaţiile salariaţilor: cu
patronii, asociaţiile si reprezentanţii lor; cu organele de stat, ale
administrării locale, cu alte subiecte (de exemplu, în
relaţiile patrimoniale, de impozitare).
Baza juridica a activităţii sindicatelor o formează atât
legislaţia cu privire la sindicate, cat si legislaţia muncii in
ansamblu, căci anume ea e folosita pentru apărarea drepturilor si
intereselor salariaţilor.
b) Trăsături
Din ansamblul reglementarilor legale, rezulta ca sindicatele se
caracterizează prin următoarele trăsături:
- se întemeiază si îşi desfăşoară
întreaga activitate in spiritul libertăţii sindicale,
individuale si colective;
- libertatea sindicala antrenează, drept consecinţa, pluralismul
sindical;
- au o natura profesionala, persoanele inclusiv minorii salariaţi, se
asociază (printr-o convenţie de asociere), după criteriul
locului de munca, la rândul lor, sindicatele se constituie pe meserii,
profesii, specialităţi şi se asociază teritorial, pe
ramuri de activitate economico-socială şi la nivel naţional,
chiar daca s-au asociat, sindicatele au, în continuare, propria
personalitate juridică;
- îşi desfăşoară activitatea in temeiul statutelor
proprii, sub condiţia de a fi corespunzătoare prevederilor legale;
- apăra drepturile si interesele profesionale, economice si
social-culturale ale salariaţilor;
- sunt, prin natura lor juridica, subiectele ale dreptului privat.
c) Principiile
Principiile care stau la baza organizării si funcţionarii
sindicatelor sunt, in esenţa, următoarele
[11]:
- nici un salariat nu poate fi constrâns(a) sa facă parte sau
nu, ori sa se retragă sau nu, dintr-un sindicat;
- independenta sindicatelor fata de organele de stat,
partidele politice si oricare alte organizaţii, este interzisa orice
intervenţie din partea autorităţilor publice, de natura a limita
ori a împiedică exercitarea drepturilor si libertăţilor
sindicale;
- constituirea, funcţionarea si dezvoltarea
sindicatelor se reglementează prin statutul adoptat de către
fiecare sindicat, cu respectarea prevederilor legii;
- sindicatele îşi aleg in mod liber organele de conducere si,
la fel, se asociază in federaţii (de regula de activitate) si in
confederaţii (la nivel naţional);
- asigurarea unei protecţii speciale a celor aleşi
in organele de conducere ale sindicatelor, pentru a se înlătura
posibilitatea luării unor măsuri abuzive din partea conducerii
unităţilor, care ar afecta stabilitatea lor în munca sau la
nivelul veniturilor salariale.
Astfel:
* membrilor organelor de conducere alese ale sindicatelor li se asigura
protecţia legala contra oricăror forme de condiţionare,
constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor;
* reprezentanţilor aleşi in organele de conducere ale
sindicatelor, precum si persoanelor care au deţinut o astfel de
funcţie, in termen de un an de la încetarea mandatului, nu li se
poate modifica sau desface contractul de munca pentru motive neimputabile lor;
* desfacerea contractului de munca al salariaţilor aleşi in
conducerea sindicatului se poate face numai cu avizul conform al organului de
conducere al sindicatului respectiv;
* pe perioada in care persoana se afla intr-un organ de conducere sindical
si este salarizata de sindicat, i se păstrează funcţia si locul
de munca avute anterior, ii "curge" in continuare vechimea in munca, la
revenirea sa pe postul avut i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic
decât cel ce poate fi obţinut in condiţii de continuitate la
respectivul loc de munca.
d) Personalitatea juridică
Statutul juridic al sindicatului, ca subiect al dreptului de proprietate,
este bazat pe normele dreptului internaţional, pe prevederile
Constituţiei, Codului Muncii, Legii Sindicatelor, Codului Civil,
legislaţiei cu privire la proprietate, prezentei legi, altor acte
normative, precum si ale statutului Sindicatului.
Ca orice persoana juridica, sindicatele au un patrimoniu propriu care poate
fi folosit numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, dar nu poate fi
împărţit de aceştia. In vederea realizării scopului
pentru care s-au înfiinţat, ele pot dobândi, in
condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel
de bunuri mobile ori imobile si sunt in drept sa desfăşoare
activităţi economice, comerciale sau bancare.
Reorganizarea sindicatelor se realizează potrivit normelor dreptului
comun. In caz de sciziune trebuie sa aibă loc împărţirea
patrimoniului sub toate aspectele. Patrimoniul este supus transmis formarilor
precizate prin statut: daca astfel de precizări nu exista, vor decide
organele de conducere ale sindicatului respectiv.
Dezvoltarea sindicatelor poate avea loc numai prin hotărârea
adunării membrilor sau a delegaţilor acestora, luata
corespunzător statutului propriu, deci sindicatele nu pot fi dizolvate si
nici nu li se poate suspenda activitatea in baza unor acte de dispoziţie
ale organelor administrative.
Patrimoniul se împarte potrivit clauzelor potrivit statutelor sau, in
lipsa lor, hotărăşte adunarea de dizolvare a sindicatului
respectiv. In sfârşit, in cazul ca nici adunarea nu a
hotărât, decizia asupra distribuirii patrimoniului revine
Tribunalului judeţean sau al municipiului, patrimoniul se va desemna unei
organizaţii din care face parte sindicatul, ori, daca nu face parte
dintr-o astfel de organizaţie, va fi atribuit unui sindicat
asemănător ca specific.
Fiind persoane juridice, sindicatele au si calitatea de angajator, adică
de parte in contractul individual de munca (daca au salariaţi).
e) Drepturile de bază
Sindicatul reprezintă şi apără drepturile şi
interesele profesionale, economice, de munca şi sociale colective si
individuale ale membrilor săi in autorităţile publice de toate
nivelurile, în instanţele judecătoreşti, în
asociaţiile obşteşti, în faţa patronilor şi
asociaţiilor acestora.
Drepturile de baza:
Dreptul de a participa la administrarea treburilor publice.
Sindicatele, in condiţiile legii, au dreptul de a participa la
administrarea treburilor publice, la formarea politicii sociale şi
economice a statului, politicii in domeniul muncii.
Sindicatele pot promova reprezentanţii lor în
autorităţile publice de toate nivelurile.
Dreptul de a participa la elaborarea proiectelor de programe social-economice
si de acte juridice.
Sindicatele sînt în drept sa participe la elaborarea proiectelor
de programe privind dezvoltarea social-economica, proiectelor de legi şi
de alte acte normative în domeniul remunerării muncii,
asigurării sociale, formarii preturilor, ocrotirii
sănătăţii şi în alte domenii ce ţin de
munca şi dezvoltarea social-economica. În autorităţile
publice, sindicatul îşi realizează acest drept prin organele
sale de nivelul respectiv.
Autorităţile publice trimit proiectele de programe şi de acte
juridice organelor sindicale respective, solicitând in termen de cel mult
30 de zile, avizele sau propunerile acestora. Neprezentarea avizelor sau
propunerilor in termenul indicat se considera refuz al sindicatului de a-si
exercita dreptul la exprimarea opiniei.
Sindicatele sînt în drept sa participe la examinarea de
către autorităţile publice a avizelor si propunerilor lor.
În cazul respingerii sau acceptării parţiale a propunerilor
sindicatului, autoritatea respectiva îl informează in scris despre
aceasta, argumentându-şi poziţia.
Sindicatele sînt in drept să-şi exprime public, în
mijloacele de informare în masă, poziţia asupra proiectelor de
programe şi de acte legislative şi alte acte normative indicate mai
sus.
Dreptul la negocieri colective, la încheierea contractelor colective de
munca si exercitarea controlului asupra executării lor.
Sindicatele au dreptul la negocieri colective cu patronii si asociaţiile
lor, cu autorităţile administraţiile publice si la
încheierea contractelor colective de munca. Conducătorii
unităţilor unde nu sînt constituite sindicate si patronii care
împiedică constituirea si activitatea lor nu pot fi membri ai
comisiilor pentru negocieri colective.
Patronii si asociaţiile lor, autorităţile administrative
publice sînt obligate sa poarte negocieri colective cu sindicatele in
probleme de ordin social si de munca, precum si in problemele încheierii
contractelor colective de munca in cazul in care sindicatele
înaintează o asemenea propunere.
Modalitatea negocierilor şi încheierii contractelor de muncă
este reglementată de legislaţie.
Sindicatele exercita controlul asupra realizării contractelor colective
de munca si au dreptul a cere destituirea funcţionarilor vinovaţi de
încălcarea legislaţiei in acest domeniu.
Apărarea dreptului membrilor de sindicat la munca.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15
|
