Principala cauza a handicapului

Principala cauza a handicapului dup? accidente vasculare cerebrale, оn

majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesit? un accent

deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul “recuperare”

sau “reabilitare” expune complexitatea eforturilor оn domenii medicale,

fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop

evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i reоntoarcerea lui la un mod de via??

normal. Se cunosc trei nivele ale reabilit?rii, atingerea c?rora au loc

prin diferite mecanisme.

I nivel. Restabilirea

Scopul acesteia este de a atinge acela? efect a sistemei, оn acea?

componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i sub influen?a diferitor

factori.

Restabilirea are loc atunci cоnd nu au murit to?i neuronii, iar focarul

const? din elemente intacte. Inhibi?ia de protec?ie fiind o m?sur?

fiziologic? uneori cap?t? caracter patologic, durоnd timp оndelungat ?i

f?cоnd imposibile restabilirea func?iilor. Deaceea uneori o hemiplegie

poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?. M?surile medicale

trebuie оntreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele

nervoase ?i stimularea lor ?i aceasta se poate ob?ine prin aplicarea

gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.

Acest nivel se ob?ine оn primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.

II nivel. Compensa?ia

La alterarea unei func?ii a sistemului, func?ia structurii lezate o

оndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.

Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul

extern. La analiza impulsurilor noi ce vin оn cortex dup? lezarea

analizatorului motor, оn ea se formeaz? noi centre responsabili de

indeplinirea func?iei.

Mecanismul ce permite s? atingem nivelul compensa?iei оl prezint?

reorganizarea compensatorie, includerea оn оndeplinirea func?iilor

sistemelor cerebrale care оnainte nu le оndeplineau. Dar la acest nivel nu

se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile sоnt schimbate, cu

defect.

III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.

Оn prezen?a unui defect evident, cu leziune neuronal? masiv? lipse?te

posibilitatea compens?rii din cauza afect?rii difuze a cortexului. La

pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.

Scopul acestui nivel va fi de a оnv??a bolnavul c?tre auto deservire.

Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:

1. sta?ionar?

2. de ambulator

Etapa de sta?ionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea оn

sec?iile de neurologie, formarea unei sec?ii de reabilitarea pentru

tratarea bolnavilor оn perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.

Оn ultimi ani оn toate ??rile este tendin?a de a mic?ora durata

reabilit?rii оn sta?ionar ?i a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai

fregvent? form? de organizare a procesului de reabilitare este cea de

brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii sоnt:

1. cinetoterapeuticul

2. fizioterapeuticul

3. psiholog medical

4. psihoterapiutul

5. lucr?tor al sferei sociale

6. logoped

7. neuropsiholog

8. lucr?tor оn sfera muncii.

Оn fruntea brig?zii se afl? neurologul cea trecut specializarea оn

reabilitarea medical?.

M?surile de baz? a reabilit?rii sоnt:

1. Cinetoterapia

2. Psihoterapia

3. Restabilirea func?iilor corticale superioare

4. Terapia prin munc?

5. Tratamentul medicamentos

6. Fizioterapia

Perioada acut?, durata ei, este determinat? regresul procesului de

dislocare ?i edem cerebral. Оn ictus hemoragic durata 1,5 – 6 s?pt. Оn

ictus iscemic 1 –4 s?pt.

Оn aceasta perioad? se оntreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului

?i a stabiliza func?iile vitale.

M?surile de recuperare se оncep cоt mai precoce, dar dup? stabilizarea

bolnavului. Reabilitarea pasiv? ce include cinetoterapia, masajul,

gimnastica pasiv?, respiratorie se оncepe din primele zile.

Reabilitarea activ? este strict individual? ?i depinde de caracterul

infarctului.

Reabilitarea pasiv?

Cinetoterapia - se оndepline?te sub form? de gimnastic? curativ?,

elementele c?reia sоnt:

1. pozi?iile anumite

2. mi?c?rile pasive

3. gimnastica respiratorie

4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?

5. masajul

Trebuia de ?inut cont de cre?terea treptat? a activit??ilor ?i

preоntоmpinarea oboselii.

Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se оncepe оn:

. ictus ischemic – la 2-4 zi

. ictus hemoragic – la 6-8 zi оn condi?ii de hemodinamic? stabil?

(cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)

I.Tratarea prin pozi?ie

Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea

оndelungat? a membrilor paretice оntr-o pozi?ie – aferenta?ia permanent? de

la mu?chi duc la formarea оn SNC a unor focare sta?ionare de excita?ie.

Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea

apari?iei contracturilor.

Schema I (dup? Tcaceva)

Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor оn pozi?ia bolnavului pe spate

?i pe o parte.

Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man. Mоna paretic?

se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? mоna ?i centura scapular? s? ie la un

nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi mоna se aduce lateral pоn? la un unghi

de 90 є (la dureri se face lent), se оndreapt? ?i se supineaz?. Mоna

оntins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se pune un s?cule? cu n?sip.

Picorul paretic se flecteaz? оn articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-

20є ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz? sub un unghi de

90є ?i se men?ine a?a fixat? de pat.

Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)

Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.

Mоna se flecteaz? оn articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe o pernu??,

piciorul se flexeaz? оn articula?ia coxofemural?, genunchiului ?i

talocrural?, se aranjeaz? pe alt? pern?. Dac? tonusul muscular nu s-a

m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz? la fiecare 1,5-2 ore,

iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.

Schema II(dup? J. Vontighem 19919)

Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.

I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)

Capul pe pern?, gоtul flectat, umerii se sus?in cu perna. Mоna paretic? se

aranjeaz? pe pern? la distan?? de la corp, оndreptat? оn articula?ia

cotului ?i mоinei, degetele оntinse. Coapsa paretic? este оn extensie ?i

pus? pe pern?.

II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)

Capul se stabilizeaz? оn pozi?ia comod?, trunchiul pu?in оntors ?i se

men?ine din spate ?i picioare cu perne.

Coapsa piciorului paretic se aranjeaz? оn extensie, articula?ia

genunchiului оn flexie u?oar?. Mоna paretic? s? оntinde pe pern?. Mоna

s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos – pozi?ie pe

pern? u?or flectat оn articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.

III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)

Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu trunchiul, trunchiul u?or flectat

anterior. Mоna paretic? se aranjeaz? pe pern?, flectat? оn articula?ie

um?rului sub un unghi de 90є ?i оntins?.

Piciorul paretic u?or flectat оn articula?ia coxofemoral? ?i artiula?ia

genunchiului, gamba ?i planta sоnt plasate pe pern?.

Mоn? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se aranjeaz? оn

extensia articula?iei genunchiului ?i articula?ia coxofemoral?. La tratarea

prin pozi?ie se va ?ine cont ca mоna ?i articula?ia um?rului membrului

paretic s? se afle la acela?i nivel pentru a ivita extensia capsulei

articulare. A?a o extensia apare destul de fregvent ?i este оnso?it? de

apari?ia durerilor.

II.Mi?c?rile pasive.

Amelioreaz? circula?ia оn membrele paretice, contribue la sc?derea

tonusului muscular, precum ?i stimuleaz? apari?ia mi?c?rilor active

datorit? influien?ei reflectorii a impulsa?iei aferente ce apare оn mu?chii

?i articula?iile membrelor paralizate.

Pentru a diminua hipertonusul muscular ?i preоntоmpinarea apari?iei

schineziilor musculare pasive se оncep din articula?iile mari a membrelor

treptat trecоnd la cele mici.

Mi?c?rile pasive se fac atоt pe partea bolnav? cоt ?i pe cea s?n?toas? cu

un temp lent (tempul rapid m?re?te tonusul muscular). Pentru acasta

metodistul cu o mоn? apuc? extremitatea mai sus de articula?ie, cu alta mai

jos, f?cоnd apoi mi?c?ri оn aceasta articula?ie оntr-un volum cоt mai

deplin.

Оn fiecare articula?ie se fac 5-10 mi?c?ri. Mi?c?rile pasive se asociaz?

cu gimnastica respiratorie ?i оnv??area bolnavului оn relaxarea activ? a

mu?chilor.

Оn efectuarea mi?c?rilor pasive оn articula?ia um?rului nu se recomand?

abducerea ?i flexia brusc? a mоinii paretice оn articula?ia um?rului pentru

a preоntоmpina traumatizarea ?esuturilor periarticulare.

Pentru a preоntоmpina extinderea capsulei articula?iei um?rului se

оntrebui?eaz? procediul “de оn?urubare” a capului humeral оn fosa

articular? metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate оn

articula?iile genunchiului ?i efectuiaz? alterоnd flexia ?i extensia оn

articula?ia genunchilor ?i coxofemurale cu alunecarea concomitent? a

plantelor pe pat.

La efectuarea mi?c?rilor pasive un rol se acord? apari?iei sinchineziilor

оn membrele paretice. La efectuarea mi?c?rilor оn membrul inferior cu scop

de a preоntоmpina apari?ia sinchineziilor оn mоna paretic? bolnavul

оnclea?t? degetele mоinilor “оn lac?t”, sau apuc? cu palmele articula?iile

cotului.

Оn timpul cоnd metodistul face mi?c?ri pasivi оn piciorul paretic,

bolnavul cu mоna s?n?toas? face mi?c?ri cu mоna paretic? opuse celor

sinchinezice.

Pentru preоntоmpinarea sinchineziilor оn picior la efectuarea mi?c?rilor

оn membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langet?.

Ш MASAJUL

Mi?c?rile active

Оn lipsa contraindica?iilor se оncep:

ictus hemoragic –la 15-20 zi

ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.

Cerin?a de baz? –dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.

Se desting exerci?ii cu caracter static оn care are loc contrac?ia tonic?

a mu?chilor ?i exerci?ii cu caracter dinamic-оnso?it de efectuare

mi?c?rilor. Оn pareze severe gimnastica activ? se оncepe cu exerci?ii cu

caracter static ca fiind mai u?oare. Aceste exerci?ii, constau оn

men?inerea segmentelor membrelor оn pozi?ia dat?.(de cinetoterapeut) .Оn

tabelul 4.1 sоnt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.

Exerci?iile cu caractre dinamic se efectuiaz? оn primul rоnd pentru

mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se m?re?te: m. abductor a um?rului,

supinatori, extensorii bra?ului, mоinii, degetelor, m. abductori ai

coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.

Оn pareze profunde se оncepe cu exerci?ii ideomotorii (bolnavul la

оnceput trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile date, iar apoi s?-le

efectuieze, comentоndu-le verbal) ?i exerci?ii оn condi?ii necomplicate.

Aceste condi?ii constau оn оnl?turarea for?ei de greutate, ?i for?ei de

frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru aceasta mi?c?rile se

fac pe o suprafa?? orizontal?, neted?, cu ajutorul metodistului care

men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia оn mi?care.

O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate оn articula?ii. Petru aceasta

se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite metodistului

de a regula cu sarcina оn diferite grupe de mu?chi. Trebuie de urm?rit

respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici

la inspira?ie. Se efectuiaz? toate mi?c?rile posibile petru aceast?

articula?ie cu un temp lent. La baza form?rii deprinderilor motorii st?

formarea unor leg?turi оntre diferi?i analizatori corticali, atunci la

gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de aferenta?ii (stimula?ia

proprio- ?i exteroreceptorilor).

Spre sfоr?itul perioadei acute a bolii se complic? ?i caracterul

Страницы: 1, 2